Afla ce nu stiai despre medicina regenerativa

Medicina regenerativa atrage multa atentie deoarece promite noi tehnici terapeutice pentru repararea si inlocuirea tesuturilor si a organelor care au pierdut functii datorate imbatranirii, bolilor, leziunilor si defectelor congenitale. Aplicatiile clinice au inceput deja sa repare o mare varietate de tesuturi, cum ar pielea, corneea, cartilajul si osul. In stomatologie, tratamentele actuale pentru defectele dintilor sunt protezele, implanturile si transplantul de dinti. Cu toate acestea, aceste tratamente au efecte nedorite, cum ar fi aplicarea sarcinilor pe tesuturile vecine si provocarea o proasta aliniere datorita cresterii ulterioare a osului maxilarului.

Terapia regenerativa dentara promite sa furnizeze tesuturi functionale, biocompatibile.

Recent, identificarea celulelor stem in tesutul dentar a incurajat cercetarea activa in terapiile de transplant de celule pentru defectele dentare. Mai mult, s-au inregistrat progrese in dezvoltarea si inlocuirea dintilor in mediile orale adulte. Studiile de fezabilitate a terapiilor regenerative din intregul dinte vor oferi contributii substantiale la cercetarea si dezvoltarea strategiilor de inlocuire a organelor bioingineriale si a terapiilor regenerative pentru o mare varietate de organe.

Aproape toate organele apar din germenii de organe, indusi de interactiunile reciproce dintre epiteliu si mezenchim in embrionul in dezvoltare. Dezvoltarea dintilor este initiata atunci cand epiteliul dentar prezumtiv si mezenchimul reglementeaza reciproc reglarea expresiei genei prin intermediul factorilor de semnalizare extracelulare in ziua embrionara. Epiteliul dentar se ingroase si se prabuseste in partea mezenchimala pentru a forma un placod dentar. Ambele celule mezenchimale se agrega la un semnal de la placoda dentara. Astfel se formeaza un „germen de dinti”, moment in care o regiune a celulelor epiteliale numita nodul de smalt actioneaza ca un centru de semnal si controleaza celulele epiteliale si mezenchimale ambientale pentru a regla generarea si morfologia dintilor.

Ameloblastele, care mai tarziu produc smalt, se diferentiaza de epiteliul dentar. Odontoblastele, care formeaza dentina, pulpa dentara si tesutul parodontal cuprinzand cimentul, osul alveolar si ligamentul parodontal se diferentiaza, de asemenea, de mesenchimul dentar in aceasta etapa iar vasele sanguine si fibrele nervoase patrund in pulpa dentara.

Stratul tisular al tesutului dentar ar putea fi deosebit de util in stomatologie pentru dezvoltarea terapiilor de transplant celular pentru repararea dentinei deteriorate si pentru tulburarile parodontale, iar celulele sunt, in prezent, subiectul unor cercetari ample.